Salveaza vieti

Nu vreau!!!

   Nu vreau sa pleci,nu vreau sa concep ideea de a sta departe de tine! Nu vreau sa vad cat de greu ne este unul fara celalalt.Nu mai vreau sa plang de dorul imbratisarii tale,nu mai vreau sa ne desparta atatia kilometrii,nu imi este de ajuns sa te vad doar noaptea in vis,vreau sa iti simt bataile inimii pe pieptul meu,vreau sa iti simt parfumul atunci cand vantul bate si ne imbratisam pentru a ne incalzi...Stiu,am sa te vad curand,dar gandul meu nu este obisnuit ca tu esti departe.
  Poate esti prea departe sa te mai aud,prea departe sa te vad,prea departe sa te simt,sa ma strigi sau sa ma saruti,dar nu esti prea departe ca sa nu te mai iubesc...
   Despartirea este doar o lupta pierduta pe frontul nevazut al destinului,dar tot gasesc ceva bun in asta.Faptul ca atunci cand am sa te revad ,am sa traiesc cel mai placut sentiment,acela ca esti langa mine!

  Acum joc cel mai dificil rol,cel de a trece cu eleganta peste saptamana asta.

Primul plan

      Dacă as fi întrebată acum,ce este cel mai important pentru mine,nu as putea răspunde.Nu pentru ca nu am din ce alege,din contra,tot ce fac este important si totul face parte din mine,nu pot renunţa la ceva,nu pot trai fără o parte din mine.
     Acum am tot ce vroiam.Sunt fericită,fac ceea ce îmi place si am alături persoane pe care le iubesc.Totul este perfect,este asa cum am visat.Ce as putea sa răspund la aceasta întrebare stupidă? Sa renunţ la voi,cei care îmi sunteţi alături??Nu,fără voi ziua nu mai este la fel,viaţa nu mai are culoare.Sa renunţ la teatru??Nu,fără teatru nu îmi găsesc sursa de arta si inspiraţie,fără teatru nu pot.Sa renunţ la fericire??Nu,asta înseamnă sa renunţ si la voi si teatru...deci nu am ce sa aleg.
  Dar  totuşi,ce contează pentru mine??

  Iubirea! Le cuprinde pe toate.Iubirea pentru teatru este foarte mare,pentru fericire este veşnică ca un bonus,iar iubirea fata de voi este deja transformată în dependenţă.Am hotarat,sunt un actor fericit al cărui rol este sa iubească.<3